luni, 9 aprilie 2012

Don't change

2 lei

Hei tu, nu mai stiu cine esti. Si ce-i mai amuzant si amarui e ca acel tu pe care-l stiam e cel ma grozav om pe care l-am intalnit si ma ingrijoreaza ca m-am agatat de standardele alea. Ce-i greu este sa te separ in doua identitati diferite, sa inteleg ca ceea ce e "grozav" niciodata nu dureaza, ci se transforma de cele mai multe ori, degradandu-se. Stiu intr-un mod nerational, de neargumentat, ca acum gresesti si in mintea mea se imbina intamplari, scene, oameni si-mi iese in final un pret de 2 lei. Pretul de vanzare a acelui tu grozav. 2 lei. Si uite asa imi vine sa ard si sa topesc toti banii de pe glob.

Da, chiar erai grozav, nu a fost o inchipuire si n-as fi crezut vreodata ca atat de putin si neinteresant lucru te va face sa dispari. 2lei. As fi vrut sa vad cum creste acel tu, dar l-ai pierdut pe drum. Nu mai stiu cine esti si ma deruteaza teribil ca ai acelasi chip. As vrea sa te rascumpar, dar e inutil orice efort. Asa ca nu mai vreau asta. Nici nu as avea cu ce, pentru ca toata bogatia mea nu e materiala.

Mai rau e ca si eu ma transform, chiar daca mi-e greu sa renunt la lumea mea de basm si am tot amanat momentul asta. S-a dus naibii ceea ce acum pare doar un moment de puritate si idealism. O sa ma mocirlesc in curand si o sa incerc sa-mi spal ipocrit pacatele apoi. NU stiu cat o sa-mi iasa schema, dar poate pe parcurs reusesc sa nu ma las pacalita asa cum ai facut-o tu.



2 lei. Chiar daca pretul nu este unul corect, pana la urma conteaza daca il platesti sau nu.