Tu lu tu, tu lu tu...

Si deci intr-o seara zice:

"In jurul lucrurilor (sau oamenilor) care imi plac se duce deseori o lupta intre doua impulsuri dusmane. Pe de o parte simt ca trebuie sa protejez, sa feresc de tot ce ar putea dauna. De multe ori sunt excesiv in grija mea.
Pe de alta vreau sa zdrobesc, sa strang in pumn pana raman numai cioburi. Sa ard fiecare carte pe care am citit-o, sa omor fiecare femeie pe care am posedat-o. Sa ramana din ea, din femeie, numai imaginea pastrata de mine undeva in spatele retinei. Si senzatia memorata in varfurile degetelor atunci cand o mangaiam ca sa o protejez."

Zambesc...




Raphael - Caravane

De pofta...

N-are rost. Daca nu-ti vine sa musti din omul ala, n-are rost. Asa cum musti cu pofta dintr-un mar, ii simti mirosul si toate sucurile care se scurg din el, textura pe limba. Sa-ti fie “foame”.
Altfel, n-are rost.

Twinkle, twinkle...

Azi-noapte am visat ca decupam fasii de piele de pe spatele cuiva si-apoi faceam din ele stelute, pe care le aruncam pe jos, la picioarele mele. Textura moale, catifelata, calda. Carne. Miroseau innebunitor.
Eram foarte atenta, euforica, concentrata, fericita si m-am trezit cu tot corpul incordat si cu senzatia ca ma dor degetele de atata impaturit.

No.1

Sa scriu. Un jurnal inseamna si disciplina, cere fidelitate. Nu? Drept e ca nu prea am avut chef de scris. Ar fi trebuit sa ma plang de diverse. Ce sa scriu atunci? In pana de inspiratie am frunzarit cele cateva conversatii pe messenger salvate de-a lungul vremii. Si dau peste urmatoarea:

eu: eu ma transform in barbat!
el: pai de ce?
eu: pai finca doo puncte
eu: unu. ma coplesesc intr-un mod sensibilicos masculin crepusculul si amurgul
eu: doi. nimic nu mi se pare indispensabil, nici lucru, nici om
eu: trei. sint exigenta, imi place jocul si-n acelasi timp as putea renunta oricand la tot
el: incepi sa semeni cu mine
eu: cinci. dorm mult
el: minus frazeologia pompoasa
el: si dormitul mult
eu: care frazeologie pompoasa?
el: te tachinam
eu: am inteles, dar vream sa te prind
eu: inca nu am net acasa. cand imi pun vorbim
el: despre?
eu: dexpre viata si femei
el: bun subiect
eu: nu e bun. e singurul

Lasand de o parte (acum) singurul subiect ne indreptam spre urmatorul. Ce este acela un barbat? Ce mananca, in ce habitat traieste, cum se comporta, cum poate fi el recunoscut? Ce il distinge de genul proxim, adica de David Beckham sau Jude Law?

Sa nuantam. Adica in mare, si in viziunea mea, cam asa arata un barbat.
Trebuie sa arati ca esti exigent, sa arati ca ai putea renunta oricand la orice, sa arati ca nimic nu e indispensabil, sa arati ca gandesti. Evident ca sunt lucruri care nu ii convin, ca poate sa sufere sau chiar sa i se para ceva indispensabil. Dar niciodata nu poate sa arate asta. Niciodata nu poate sa se planga sau sa planga. Niciodata nu se poate arata coplesit de ce se intampla, deznadajduit, fara speranta sau fara solutie. Nu. Tot ce ii este permis atunci sa faca este sa isi aprinda o tigara si sa o fumeze fara expresie.

Un barbat este inainte de toate un totem. Pentru ca nu se poate altfel.