"Just when the caterpillar thought the world was over, it became a butterfly.”

Ei, nu stiu daca e chiar asa, dar mi-a placut ideea, e genul de idee in care cred acum. Un alt lucru pe care il invat este ca atunci cand crezi ca nu mai ai de unde sa dai si ce sa dai, atunci esti defapt cel mai in masura sa daruiesti. De obicei nu e usor pentru ca te pierzi in propria ta "drama" si parca restul nu pot intelege,te simti golit si inutil. Paradoxal, din nimicul si golul pe care il simti trebuie doar sa vrei sa incepi sa dai. Se spune metaforic ca divinitatea a facut totul din nimic, deci nimicul exista pentru a ni-l putea explica sau pentru a-l pricepe cu capacitatea nostra mentala. Nimicul este si nu este pentru ca mereu va fi ceva si dubla negatie tot la afirmatie duce.

Important este sa nu ti se para nimicul o lipsa, cat o plenitudine, schimand perspectiva si amintitndu-ti mereu sa dai, pentru ca ceea ce conteaza cu adevarat nu se termina niciodata si va fi mereu dorit.